pentru cine m-a inspirat sa scriu despre copii...

stim cu totii k lumea are 7 minuni... insa eu sunt de parere k sunt 8 de fapt! desigur k acum toti sunt curiosi care e a 8-a ...ei bine...nu stiu care e a 8-a dar cred k prima e nasterea!! copilul!
intotdeauna am fost fascinata de acest fenomen si cred k nici o persoana umana nu este cu adevarat implinita in viata asta pe pamant dak nu are un copil,o fiinta careia sa-i ofere dragostea neconditionata, un ghemotoc zambitor pentru care sa fii capabil sa-ti dai si viatza, o mana de om ce merita tot ce e mai bun si mult mai mult decat i se poate oferi...
sunt milioane de cazuri in lume de copii care au avut ghinionul sa se nasca pe strada, in familii dezbinate sau sarace,copii care s-au lasat condusi d anturaje nepotrivite, copii care au ascultat prea mult de parintii excesiv de grijulii si lipsiti de logica in protectia lor... nu,nu exagerez,unii au impresia k le fac bine copiilor protejandu-i pana si de propria vointa!!
da, o singura zi si doua vesti urate, n-as putea sa spun despre ce si cine e vorba dar amestec in eseul asta tot ce s-a trezit in mine azi.
ei bine,la naiba, nu mi vine sa cred k unii oameni pot fi atat de inconstienti incat sa puna ceva inainte viitorului unui copil! dak as fi un copil gata sa fie nascut si as avea ratiunea de acum nu mi-as dori decat sa ma nasc intr-o familie de oameni normali si iubitori si sa-i am p "mami" si "tati" langa mine... sa fie langa mine knd ma trezesc dimineatza, sa ma inveleasca inainte de culcare si sa mi citeasca o poveste, sa mi cante din cand in cand, sa ma plimbe in parc, sa imi faca si mie cunostinta cu lumea "de afara"...sa ma inteleaga... sa fie... AI MEI!!
cred k orice copil isi doreste asta...
ce simte un copil care se naste cu un singur parinte? cred k tristete, goliciune... k un tot netot...nici nu stiu cum sa explic : k un yin fara yang...
si totusi lumea e plina de oameni intre oameni... si dak nu se iubesc intre ei totul se duce de rapa, nimic nu mai conteaza, nimic nu mai are rost pentru k totul trebuie construit "caramida cu caramida" iar la baza trebuie pusa iubirea...

si ar mai fi ceva ce ma tot pune pe ganduri.... greselile parintilor le platesc copiii... da!! asa este!! pentru k parintii de despart dintr un motiv sau altul, pentru k i-au condus prea mult viata, pentru k i-au lasat prea multa libertate,pentru k nu i-au inteles suficient, pentru k n-au avut o prea buna reputatie iar acum oamenii ii judeca in functie de parinti, si lista ar putea continua cu multe alte exemple...
se intampla zi de zi, istoria se repeta iar si iar!! si cine a spus k oamenii mari sunt maturi?? la naiba, c prostie! mai maturi sunt copiii ce se lasa condusi d sentimentele lor pure si sincere decat adultii care uita de ceea ce simt si cred mai mult in gura lumii,puterea banului, ura, dusmanie, rivalitate, etc.

si aud azi un prieten care mi face o marturisire "traiesc din ura", ei bine..u stii din c traiesti dar daca urasti nu inseamna k nu iubesti....asta e clar... si e de admirat kt d mult iti iubesti puiutzul p kre ink nu l-ai vazut, care ink nu s-a nascut... care face insa parte din viatza ta!!
mi-ai spus mai demult razand k mos craciun nu exista, k sunt copil si cred in palavre... akum mos craciun iti va aduce pe cineva care va da un alt sens vietii tale...acum crezi in el???