tocmai mi-am dat seama ca am scris despre toate lucrurile care-mi plac si care-mi displac dar niciodata nu am scris despre noapte. cea care ma fascineaza, ma linisteste si este cea mai apropiata de sufletul meu.
imi place atat de mult si... noaptea putem face atat de multe lucruri obisnuite care sunt totusi altfel.
ador noaptea pentru ca pot fi singura cu mine, pentru ca pot visa in voie, imi pot imagina cat de frumos ar fi totul daca ar depinde de mine.
pentru ca te pot saruta fara sa-mi vezi lacrimile de fericire de pe obraji, pentru ca ma infioara mangaierile tale, pentru ca pot sta in fata ta nemachiata fara sa ma gandesc la cum arat.
imi place intunericul ala secerat de subtile raze de luna, aerul curat si rece al noptii, misterul ei, misterul tau!
imi place ca putem sta fata in fata fara sa ne vedem si avem iar si iar ocazia de a ne redescoperi! iti pot atinge fata imaginandu-mi ca n-am vazut-o niciodata, ma pot lasa alintata si de fiecare data imi doresc sa nu se mai termine...
imi place ca vorbim atatea, ca radem fara sa ne putem opri si ca ne ia somnul de-abia cand se face lumina.
irosim atatea ore dormind, jumatate din viata, adica noptile de care am putea profita... as vrea sa nu dorm niciodata, sa stau cu tine, sa recuperez tot timpul petrecut separat.
imi place oglinda apei noaptea, atat de senina si linistita, atat de goala, atat de aproape de noi.
ma simt ocrotita de luna, de noapte, de tine....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu