Nu stiu cum, dar ai aparut in momentul meu de liniste, exact atunci cand nimic nu era grav si viata mea scapase de toate dramele si tot penibilul legaturilor dintre oameni.

Ai venit cand eram senina si calma,

cand existam in armonie cu mine.

Ai adus ce-mi lipsea si m-ai salvat.

Mi-ai schimbat si m-ai schimbat ...

M-ai salvat si m-ai condamnat..

Mi-ai facut lumea completa 

si apoi mi-ai luat-o..

de parca era a ta.

Existam impreuna in bula noastra roz..

Apoi ai ars tu tot..

Inexplicabil.
Ilogic.

Brusc.

Si nu te-ai multumit,

Nu te-ai oprit,

ai spulberat cenusa..

pana la ultimul fir..

 Ai ramas neatins.