azi m-am saturat sa caut, azi e ziua in care astept si nu mai vreau sa lupt. renunt si poate sunt foarte aproape .... fie ca-mi place, fie ca nu that's the ugly truth....
azi mi s-au terminat toate, m-a parasit speranta si mi-am pierdut rabdarea. fiecare raza d soare doare, fiecare gand zboara spre .... spre un nimeni atat de esential, spre un nimic in care s-a concretizat lumea mea!
dar de azi nu mai vreau nimic, ma vreau pe mine inapoi.
mai lasa-mi-te o zi sau reda-ma mie din nou!
imi lipsesc aripile mele cu care puteam ajunge la soare, mainile mele cu care puteam culege stele si vantul ce-mi mangaia parul. ai aparut usor si ai plecat brusc....
vreau sa mi dispara imaginea ta din minte si amintirile cu tn...vreau sa dispari tu!
Acum!
luni, 20 decembrie 2010
cateodata infinitul pare mai scurt si mai aproape...
As fi vrut sa ma lasi sa-ti arat cat de frumos e sa fii din nou copil. Ti-as fi putut oferi cateva mii de amintiri care sa te faca sa te gandesti din cand in cand la mine.
Imi lipsesti enorm. Am irosit mult timp in care te-as fi putut face sa zambesti de mii de ori. Mi-as fi dorit sa ma lasi sa te iau de mana si sa-ti arat ce bine e sa nu te gandesti la nimic.
Fiecare minut are un scop, fiecare intamplare inseamna ceva, timpul nu trece in zadar. Noi trecem in zadar prin el atunci cand nu suntem capabili sa facem momentele speciale. Noi ne speriem si lasam sa ne scape cele mai minunate lucruri, ne e frica sa riscam si preferam variantele simple, suntem lasi, comozi si ne multumim cu putin. De ce sa ne batem capul cand putem sa supravietuim si cu ceea ce pica? Tocmai de-asta lupta nu este pentru oameni. Ne lasam condusi de prejudecati si dominati de complexe si clisee, renegam visele indraznete, renegam sentimentele catalogandu-le copilarii. Ne simtim mereu prea maturi pentru asta dar prea copii pentru relatii si responsabilitati. Oscilam de la o extrema la asta ani de-a randul iar cand timpul ne preseaza alegem din nou calea cea mai simpla.
Probabil stii, posibil sa nu!
Se spune ca lucrurile obtinute cel mai greu sunt cele mai dorite si apreciate. Interesul scade cand obtinem ce ne dorim si vrem tot timpul altcva.
Esti dificil si nu-mi plac lucrurile simple dar aripile tale nu zboara, refuza sa incerce macar. O sa fiu acolo, priveste in sus, zambeste si o sa stii ca sunt eu.... missing you!
Imi lipsesti enorm. Am irosit mult timp in care te-as fi putut face sa zambesti de mii de ori. Mi-as fi dorit sa ma lasi sa te iau de mana si sa-ti arat ce bine e sa nu te gandesti la nimic.
Fiecare minut are un scop, fiecare intamplare inseamna ceva, timpul nu trece in zadar. Noi trecem in zadar prin el atunci cand nu suntem capabili sa facem momentele speciale. Noi ne speriem si lasam sa ne scape cele mai minunate lucruri, ne e frica sa riscam si preferam variantele simple, suntem lasi, comozi si ne multumim cu putin. De ce sa ne batem capul cand putem sa supravietuim si cu ceea ce pica? Tocmai de-asta lupta nu este pentru oameni. Ne lasam condusi de prejudecati si dominati de complexe si clisee, renegam visele indraznete, renegam sentimentele catalogandu-le copilarii. Ne simtim mereu prea maturi pentru asta dar prea copii pentru relatii si responsabilitati. Oscilam de la o extrema la asta ani de-a randul iar cand timpul ne preseaza alegem din nou calea cea mai simpla.
Probabil stii, posibil sa nu!
Se spune ca lucrurile obtinute cel mai greu sunt cele mai dorite si apreciate. Interesul scade cand obtinem ce ne dorim si vrem tot timpul altcva.
Esti dificil si nu-mi plac lucrurile simple dar aripile tale nu zboara, refuza sa incerce macar. O sa fiu acolo, priveste in sus, zambeste si o sa stii ca sunt eu.... missing you!
luni, 27 septembrie 2010
mi-e putin dor de trecut, de ziua aia violeta in care te-am cunoscut...
mi-e putin dor de primul sarut
mi-e putin dor de timp!
mi-e putin teama de tine, de ce ai putea sa faci cu mine, mi-e teama ca ai putea fugi si tu cu sufletul meu sau ai putea ineca si ultimul fir de copilarie din mine, ca ai putea pierde ultima farama de iubire pura pe care o mai aveam si... ti-am dat-o tie! ai grija de ea te rog! e singura care ma mai ajuta sa fiu eu, sa raman aceeasi, sa cant, sa zbor, sa strig, sa alerg, sa te iubesc!
esti oare tu pentru mine un cel mai iubit dintre pamanteni?, unul modern?
mi-e putin dor de primul sarut
mi-e putin dor de timp!
mi-e putin teama de tine, de ce ai putea sa faci cu mine, mi-e teama ca ai putea fugi si tu cu sufletul meu sau ai putea ineca si ultimul fir de copilarie din mine, ca ai putea pierde ultima farama de iubire pura pe care o mai aveam si... ti-am dat-o tie! ai grija de ea te rog! e singura care ma mai ajuta sa fiu eu, sa raman aceeasi, sa cant, sa zbor, sa strig, sa alerg, sa te iubesc!
esti oare tu pentru mine un cel mai iubit dintre pamanteni?, unul modern?
joi, 23 septembrie 2010
noaptea mea...

tocmai mi-am dat seama ca am scris despre toate lucrurile care-mi plac si care-mi displac dar niciodata nu am scris despre noapte. cea care ma fascineaza, ma linisteste si este cea mai apropiata de sufletul meu.
imi place atat de mult si... noaptea putem face atat de multe lucruri obisnuite care sunt totusi altfel.
ador noaptea pentru ca pot fi singura cu mine, pentru ca pot visa in voie, imi pot imagina cat de frumos ar fi totul daca ar depinde de mine.
pentru ca te pot saruta fara sa-mi vezi lacrimile de fericire de pe obraji, pentru ca ma infioara mangaierile tale, pentru ca pot sta in fata ta nemachiata fara sa ma gandesc la cum arat.
imi place intunericul ala secerat de subtile raze de luna, aerul curat si rece al noptii, misterul ei, misterul tau!
imi place ca putem sta fata in fata fara sa ne vedem si avem iar si iar ocazia de a ne redescoperi! iti pot atinge fata imaginandu-mi ca n-am vazut-o niciodata, ma pot lasa alintata si de fiecare data imi doresc sa nu se mai termine...
imi place ca vorbim atatea, ca radem fara sa ne putem opri si ca ne ia somnul de-abia cand se face lumina.
irosim atatea ore dormind, jumatate din viata, adica noptile de care am putea profita... as vrea sa nu dorm niciodata, sa stau cu tine, sa recuperez tot timpul petrecut separat.
imi place oglinda apei noaptea, atat de senina si linistita, atat de goala, atat de aproape de noi.
ma simt ocrotita de luna, de noapte, de tine....
luni, 20 septembrie 2010
univers invers
daca racul n-ar mai merge inapoi
daca cea mai mare nota ar fi doi
daca animalele ar grai cuvinte
daca lumea asta n-ar mai fi
ochi pentru ochi si dinte pentru dinte...
daca timpul ar merge inapoi
daca in bataia vietii n am mai fi asa de goi
de-ar exista un lacat
care sa ne lege pe veci pe amandoi....
daca cea mai mare nota ar fi doi
daca animalele ar grai cuvinte
daca lumea asta n-ar mai fi
ochi pentru ochi si dinte pentru dinte...
daca timpul ar merge inapoi
daca in bataia vietii n am mai fi asa de goi
de-ar exista un lacat
care sa ne lege pe veci pe amandoi....
luni, 13 septembrie 2010
ultima data
E ultima zapada din viata mea,
e ultima bataie cu bulgari
si gata,
voi pleca...
e ultima iarna cand imi va fi frig,
e ultima data cand te mai strig
si gata,
voi pleca...
e ultimul vant ce-mi va bate in fata,
e ultima cafea amara, de dimineatza
si gata,
voi pleca...
e ultimul pas ce-l voi face spre tine
in ultima seara cand nu mi-e bine
si am sa cant, cant, cant pana-n zori de zi
si am sa vreau, vreau, vreau sa nu mai vii
si-am sa ma bucur pentru tine....
si am sa cant, cant, cant pana-n zori de zi
si am sa vreau, vreau, vreau sa nu mai vii
si-am sa ma bucur pentru mine....
e ultima bataie cu bulgari
si gata,
voi pleca...
e ultima iarna cand imi va fi frig,
e ultima data cand te mai strig
si gata,
voi pleca...
e ultimul vant ce-mi va bate in fata,
e ultima cafea amara, de dimineatza
si gata,
voi pleca...
e ultimul pas ce-l voi face spre tine
in ultima seara cand nu mi-e bine
si am sa cant, cant, cant pana-n zori de zi
si am sa vreau, vreau, vreau sa nu mai vii
si-am sa ma bucur pentru tine....
si am sa cant, cant, cant pana-n zori de zi
si am sa vreau, vreau, vreau sa nu mai vii
si-am sa ma bucur pentru mine....
sâmbătă, 11 septembrie 2010
micuta, ea...

Singura e iar in prag de iarna,
iar strabate gari pustii si goale,
inc-o mai doare-un dor,
inca mai simte ca toate-n juru-i mor...
Micuta, ea priveste-n departari,
furtuni de lacrtimi cad din ochii-i de copila
si ninge...
si printre fulgi se mai strecoara ea umila...
E frig afara...
micuta, ea , cu ochii de cristal
priveste cerul si-si mangaie chitara
cu suflet cald, asteapta-n viata ei sa vina vara ....
toamna trista :(

s-a dus si vara asta, baaaa am mai imbatranit cu un an :))
gata cu strandurile, gata cu somnul pana la 4, s-au dus shirt-urile, sandalele si cluburile in aer liber. acu' ne echipam cu fulare, cizme, geci si.... hai dracu la munte :)))
incepe nenorocita asta de facultate, sesiunea aia din iarna deja ranjeste spre noi, vin chefurile in camin, betii, seri studentesti. ah, mi-am propus sa fac un pic pe victima ca vine viata "grea" de student da' na ghinion, nu mi-a iesit. :))
asta urmeazaaaaa :)))
Exact asa!
vineri, 10 septembrie 2010
come into the club, let me teach you...
mi-e asa dor de un club d-ala nebun...
sa dansez iar pana dimineatza cu ceva (alcool) la bord, sa fiu iar cea mai zambareatza, fericita si plina de energie din club.
sa binedispun pe toata lumea cu rasul meu colorat si sa ne distram ca nebunii si sa nu ne mai induram sa plecam acasa, sa tina aia clubul deschis numai pentru noi si sa puna numai ce piese vrem noi :)) sa facem noi playlistul ca in fiecare marti si joi :-j
vreau sa nu-mi mai pese de nimic din nou si-mi lipsesc noptile alea albe...
vreau sa fiu iar nebuna aia pe care n-o intereseaza ce cred ceilalti si care stie sa se distreze indiferent cat de trista e...
vreau sa uit odata de tot si sa traiesc iar prin si pentru muzica, mi-e tare dor!!
sa dansez iar pana dimineatza cu ceva (alcool) la bord, sa fiu iar cea mai zambareatza, fericita si plina de energie din club.
sa binedispun pe toata lumea cu rasul meu colorat si sa ne distram ca nebunii si sa nu ne mai induram sa plecam acasa, sa tina aia clubul deschis numai pentru noi si sa puna numai ce piese vrem noi :)) sa facem noi playlistul ca in fiecare marti si joi :-j
vreau sa nu-mi mai pese de nimic din nou si-mi lipsesc noptile alea albe...
vreau sa fiu iar nebuna aia pe care n-o intereseaza ce cred ceilalti si care stie sa se distreze indiferent cat de trista e...
vreau sa uit odata de tot si sa traiesc iar prin si pentru muzica, mi-e tare dor!!
poveste de vara
totul incepe intr-o oarecare seara
si pare simplu si frumos
din cale-afara...
si dupa ce te simti zeita
cand ai tot ce ti-ai dorit
apare o intriga nefasta
si iar necazul nelipsit.
si nu mai esti a lui craiasa
si nu-l mai vezi,
nu te saruta,
nu-l mai auzi razand pe strada.
ar face orice sa te revada
in prag de seara nu te-asculta
dar n-avea grija, nu te uita!!
si pare simplu si frumos
din cale-afara...
si dupa ce te simti zeita
cand ai tot ce ti-ai dorit
apare o intriga nefasta
si iar necazul nelipsit.
si nu mai esti a lui craiasa
si nu-l mai vezi,
nu te saruta,
nu-l mai auzi razand pe strada.
ar face orice sa te revada
in prag de seara nu te-asculta
dar n-avea grija, nu te uita!!
miercuri, 8 septembrie 2010
mai ramai putin..

Mi-a fost frica intotdeauna sa-mi doresc ceva, ca nu cumva sa regret dupa ce se-ntampla. Dar azi simt ca a venit momentul crucial, azi sunt plina de dorinta, capabila sa visez, sa indraznesc, sa cer, sa vreau! i-as striga dorinta mea cerului, daca as sti ca ma aude. As striga de pe cel mai inalt munte, din cea mai adanca si tulbure apa! as urla ca te mai vreau o zi, ca mi-e tare tare dor de tot!
ocean de lacrimi nesfarsit
mi-e gatul ragusit
de-atatea strigate de dor
venin le curge-n vene
si sangele-i amar
trecu atata vreme
si totu-i in zadar.
cu minti tulburi si ochi negri
ne privesc cu spaima
si se prefac nevazatori
cand suferim in taina.
si mi-as dori pamantul sa ma-nghita
sa ratacesc pe vai albastre
sa scap de tot si sa ma pierd in infinit,
ma arde doru-asta cumplit.
sa nu mai mor incet incet
sa nu ma sting cate putin...
sa nu mai vad cu ochi de plumb,
sa nu mai bata rece vant,
sa nu mai curga sumbra ploaie...
marți, 7 septembrie 2010
ce ar trebui sa stii inainte sa t bagi in seama cu mine..
1.in primul rand sa nu fii imbracat ca un "smecher de cartier", incadreaza-te intr-un stil, nu pune cat mai multe accesorii pe tine ca sa ma impresionezi, nu vreau sa vad haos in look-ul tau.
2. daca deja stam de vorba nu da cu nuca-n perete! sa n-aud dezacorduri sau cine stie ce glume pe care numai tu le intelegi.
3. iar daca ai trecut si de pasul asta nu-ti incerca talentele de cuceritor pe mine, replicile de agatat ma lasa rece, fii tu! o sa-nteleg ;)
2. daca deja stam de vorba nu da cu nuca-n perete! sa n-aud dezacorduri sau cine stie ce glume pe care numai tu le intelegi.
3. iar daca ai trecut si de pasul asta nu-ti incerca talentele de cuceritor pe mine, replicile de agatat ma lasa rece, fii tu! o sa-nteleg ;)
joi, 2 septembrie 2010
un "noi" la margine de timp
orice departare-i mai aproape
cand timpul ne desparte,
trupu-mi tanjeste dupa tine,
priviri cristaline, atingeri fine,
trupul mi-e plin de tine...
ma saruti cu ardoare la margine de zare,
amintirea noastra deschide orizontul unei noi eternitati
unde tu imi umpli viata, esti zeu!
La margine de lume s-a mai implinit un vis
inca doua inimi s-au deschis...
un soare ce se contopeste cu pamantul,
cerul violet...
cuvantul...
cantec surd de chitara,
cantec trist intr-un sfarsit de vara
si iar indraznet gandul meu la tine zboara ...
nimic din ceea ce facem nu tine o vesnicie, nimic din ceea ce ne dorim sa realizam nu ne iese din prima iar lucrul pe care il cautam este intotdeauna in ultimul loc in care cautam...
ca sa obtii ceva trebuie clar sa te lupti, cu oameni, situatii, cu tine insati uneori... lasam oameni fericiti in urma dar si dezamagiri cu toate ca ne straduim sa nu fie asa. pentru ca asta e natura, astia suntem noi si nu totul sta in putinta noastra, oricum am face, cineva tot sufera, cineva tot ramane nemultumit :(
ca sa obtii ceva trebuie clar sa te lupti, cu oameni, situatii, cu tine insati uneori... lasam oameni fericiti in urma dar si dezamagiri cu toate ca ne straduim sa nu fie asa. pentru ca asta e natura, astia suntem noi si nu totul sta in putinta noastra, oricum am face, cineva tot sufera, cineva tot ramane nemultumit :(
duminică, 29 august 2010
vreau...

vreau sa ne trezim impreuna, chipul tau sa fie primul pe care il vad in fiecare dimineata.
vreau sa ne tinem de mana, sa alergam prin ploaie, sa radem, sa pierdem vremea prin parcuri, sa mancam seminte.
vreau sa cred ca avem aceeasi nebunie, sa ramana pe veci dragostea asta vie!
vreau sa ma alinti, sa te joci in parul meu si poti sa-mi pui si piedica (o sa fiu pe faza :)) )
vreau sa ma doara capul de la muzica ta aia de drogati (inseamna ca-l am :)) ), sa razi tu iar cu gura pana la urechi din orice motiv, sa dansam pana dimineata... si vreau sa fiu in continuarea soferul tau ala nepriceput (iti sta bine ca instructor).
vreau sa ma mituiesti in continuare cu biscuiti ca sa vin la tine ( oricum o sa vin, dar vezi ca-mi plac biscuitii cu ciocolata). vreau sa vad poza aia cu noi doi la tine pe birou (altfel te distrug) :))
vreau sa nu pleci niciodata ( n-am bani sa angajez un detectiv sa te gaseasca)
vreau sa ma aperi de paianjeni, sa ai grija de mine cand sunt bolnavioara, sa ma lasi sa te iubesc...
vreau sa plecam , sa fim doar noi o vreme, sa uitam ca exista timp!!!
vreau sa ne jucam ca doi copii... vreau sa fiu un copil rasfatat si tu sa ma rasfeti :*
te iubesc :x
ploaie de frunze...
Sunt foarte multe lucruri pe care as vrea sa le spun, nu stiu cu care sa incep... poate cu cel care ma macina cel mai tare. ce ar putea fi, daca nu timpul....
ma simt asa de parca eu si timpul am circula pe o sosea cu doua benzi pe sens, doar ca eu sunt parca prizoniera pe banda pentru viteza redusa. timpul e un sofer rau, agresiv, arunca din mers cu nenorociri spre mine si-mi loveste rand pe rand toate persoanele dragi...
As vrea ca timpul sa sufere un accident, sa moara, sa pot opri cursa asta nebuna, mi-e frica de linia de sosire...
Daca as putea as lua in palma norii, soarele, stelutele si tot cerul... pomii, pasarile, fiecare fir de iarba, tot pamantul si toate apele... sa-i arat timpului ce frumos e totul in jurul lui, as spala toate creierele din lume si le-as da posibilitatea unui nou inceput, mai bun, nou, mai simplu. as opri timpul! cand eram mica visam ca atunci cand o sa cresc o sa fac tot ce-mi doresc, visam o lume frumoasa si doar pentru mine, o viata plina de bucurii impletite cu puritatea unui suflet de copil. acum visez ca visul meu va deveni macar o parte mica din realitate, sper ca cerul sa nu se prabuseasca pe mine, pentru ca indraznesc atat de mult, sper sa nu-mi sparga capul vreun meteorit drept pedeapsa.
Un singur lucru nu s-a schimbat in viata mea : inca mi-e frica de paianjeni.
oare de ce se schimba oamenii dar raman cu aceleasi temeri?
iar e toamna, iar sunt trista :(
ma simt asa de parca eu si timpul am circula pe o sosea cu doua benzi pe sens, doar ca eu sunt parca prizoniera pe banda pentru viteza redusa. timpul e un sofer rau, agresiv, arunca din mers cu nenorociri spre mine si-mi loveste rand pe rand toate persoanele dragi...
As vrea ca timpul sa sufere un accident, sa moara, sa pot opri cursa asta nebuna, mi-e frica de linia de sosire...
Daca as putea as lua in palma norii, soarele, stelutele si tot cerul... pomii, pasarile, fiecare fir de iarba, tot pamantul si toate apele... sa-i arat timpului ce frumos e totul in jurul lui, as spala toate creierele din lume si le-as da posibilitatea unui nou inceput, mai bun, nou, mai simplu. as opri timpul! cand eram mica visam ca atunci cand o sa cresc o sa fac tot ce-mi doresc, visam o lume frumoasa si doar pentru mine, o viata plina de bucurii impletite cu puritatea unui suflet de copil. acum visez ca visul meu va deveni macar o parte mica din realitate, sper ca cerul sa nu se prabuseasca pe mine, pentru ca indraznesc atat de mult, sper sa nu-mi sparga capul vreun meteorit drept pedeapsa.
Un singur lucru nu s-a schimbat in viata mea : inca mi-e frica de paianjeni.
oare de ce se schimba oamenii dar raman cu aceleasi temeri?
iar e toamna, iar sunt trista :(
miercuri, 25 august 2010
vine o zi cand nu mai poti ierta...
ne nastem puri si cu multa iubire de daruit... crestem si incepem sa impartim sentimente peste tot in jurul nostru, cunoastem oameni si simtim dezamagiri.
suferim, plangem, lasam capul in jos si lacrimile sa curga ... iertam...
trecem peste multe si plini de sperante o luam de la cap iar si iar...
rascolesc mereu nisipul amintirilor, privesc in urma uneori si invaluita de lumina pala a lunii, iert si-mi vad de drum... am avut deseori ochii umezi, stropi de cristal mi-au curs pe obraji, n-am uitat nimic, dar iertarea m-a facut mereu putin mai fericita. am alergat prin zapada, am dansat in ploaie, m-am dat in leagan ca un copil in miez de noapte si am ras din tot sufletul... am dat zeci de sanse, care rand pe rand s-au epuizat, am ajuns deja la stadiul in care vreau pentru mine o mica doza de perfectiune, vreau un colt de rai, aici... cu mine... vreau sa nu mai am ce sa iert, pentru ca nu mai pot sa iert, pentru ca vagoanele din trenul iertarii mele au stationat odata cu zilele... iar locomotiva nu iarta, isi vede de drum. nu mai vreau si nu mai pot sa iert.
vine o zi cand ... pur si simplu... nu mai poti ierta....
suferim, plangem, lasam capul in jos si lacrimile sa curga ... iertam...
trecem peste multe si plini de sperante o luam de la cap iar si iar...
rascolesc mereu nisipul amintirilor, privesc in urma uneori si invaluita de lumina pala a lunii, iert si-mi vad de drum... am avut deseori ochii umezi, stropi de cristal mi-au curs pe obraji, n-am uitat nimic, dar iertarea m-a facut mereu putin mai fericita. am alergat prin zapada, am dansat in ploaie, m-am dat in leagan ca un copil in miez de noapte si am ras din tot sufletul... am dat zeci de sanse, care rand pe rand s-au epuizat, am ajuns deja la stadiul in care vreau pentru mine o mica doza de perfectiune, vreau un colt de rai, aici... cu mine... vreau sa nu mai am ce sa iert, pentru ca nu mai pot sa iert, pentru ca vagoanele din trenul iertarii mele au stationat odata cu zilele... iar locomotiva nu iarta, isi vede de drum. nu mai vreau si nu mai pot sa iert.
vine o zi cand ... pur si simplu... nu mai poti ierta....
vineri, 20 august 2010
Dimineata...
Dimineatza asta a fost ciudata, m-am trezit cu ganduri.... m-am trezit cu dor. mi-a fost un dor imens de mine, de tine, de soare, de praf. mi-a fost dor sa alerg descuta prin ploaie, sa te iau de mana si sa te trag dupa mine sa ne dam in leagan. mi-a fost dor sa rad tare, cu gura pana la urechi, sa ma saruti pe frunte, sa ma privesti iar ca pe un copil nebun. mi-a fost un dor nebun sa te strang in brate, sa-ti mangai parul, sa plecam departe, dor sa fim doar noi. mi-au lipsit glumele tale , tigara de dimineata, cantecele tale preferate, mi-ai lipsit tu cu tot ceea ce te face sa fii tu, cu tot ceea ce-ti place si ceea ce-ti aduce stralucirea in ochi. am visat in noaptea asta o zi perfecta, eu, un copil rasfatat si rebel si tu, cel care imi asigura doza de normalitate, ma tine cu picioarele pe pamant si ma invata incet incet sa raman eu, asa cum sunt, asa cum ma iubeste...
mi-a fost dor azi sa ma trezesc si sa te vad cum ma privesti cum dorm, sa ma prefac ca nu vad ca te prefaci ca dormi.... sa-mi mangai fata, umarul si talia si ...sa nu spui nimic....
mi-a fost dor... si am privit pierduta pe fereastra prin fumul de tigara....
mi-a fost dor...
mi-a fost dor azi sa ma trezesc si sa te vad cum ma privesti cum dorm, sa ma prefac ca nu vad ca te prefaci ca dormi.... sa-mi mangai fata, umarul si talia si ...sa nu spui nimic....
mi-a fost dor... si am privit pierduta pe fereastra prin fumul de tigara....
mi-a fost dor...
marți, 27 iulie 2010
Am auzit asa cam de un miliard de ori ca trebuie sa ma maturizez, ca nu sunt responsabila, ca-mi pierd timpul aiurea, mai exact ca sunt un copil, si-nca unul rasfatat rau si incapatanat.
Simt o oarecare nevoie sa mentionez ca da, sunt foarte incapatanata dar la restul dragii mei va gafati! Imi place sa fiu un copil, sa fac orice-mi trece prin cap si uneori chiar fara sa ma gandesc la consecinte, pentru ca timpul nu sta pe loc, nu ne asteapta pe noi sa tot gandim, just livin' la vida loca!!!Mi se tot spune ca sunt nebuna, ca rad tare si ma aude tot campusul, dar... nu am de gand sa ma schimb. Mie-mi place de mine asa, sunt fericita cu nebunia mea si nu o sa ratez nici o clipa care ma poate face sa rad din tot sufletul.
So... my friends take it easy, life's good :>
Simt o oarecare nevoie sa mentionez ca da, sunt foarte incapatanata dar la restul dragii mei va gafati! Imi place sa fiu un copil, sa fac orice-mi trece prin cap si uneori chiar fara sa ma gandesc la consecinte, pentru ca timpul nu sta pe loc, nu ne asteapta pe noi sa tot gandim, just livin' la vida loca!!!Mi se tot spune ca sunt nebuna, ca rad tare si ma aude tot campusul, dar... nu am de gand sa ma schimb. Mie-mi place de mine asa, sunt fericita cu nebunia mea si nu o sa ratez nici o clipa care ma poate face sa rad din tot sufletul.
So... my friends take it easy, life's good :>
vineri, 16 iulie 2010
daca tu esti marea
eu vreau sa fiu nisipul,
daca tu esti tu
eu vreau sa fiu vantul
sa-ti mangai chipul,
si dac-as fi o lumanare
vreau ca tu sa fii focul,
daca eu sunt un copil
tu vreau sa fii jocul,
daca eu sunt sunet in noapte
vreau tu sa fii vazduhul...
daca tu esti o tigara
eu vreau sa fiu fumul
iar daca tu pleci
eu vreau sa fiu drumul...
eu vreau sa fiu nisipul,
daca tu esti tu
eu vreau sa fiu vantul
sa-ti mangai chipul,
si dac-as fi o lumanare
vreau ca tu sa fii focul,
daca eu sunt un copil
tu vreau sa fii jocul,
daca eu sunt sunet in noapte
vreau tu sa fii vazduhul...
daca tu esti o tigara
eu vreau sa fiu fumul
iar daca tu pleci
eu vreau sa fiu drumul...
te simt mereu in urma mea
ma umplii de fiori adesea.
si trupul tau miroase a soc,
mi-aduci in viata mult noroc,
ochii-ti miros a flori de tei,
ador sa ma privesti cu ei...
si chipul tau parca-i de ceara...
cum doamne?cum sa nu te doara?
iar gura-ti are gust de mure
si parca-i gata oricand sa jure :
ca nu-i place al tau sarut,
ca nu te vrea atat de mult,
ca nu iubeste parul tau,
ca nu regreta-n urma ta
ca nu-i lipsesti cand tu dispari
si nu tresare cand apari...
vorbe cu gust sarat,
vorbe pline de pacat,
cuvinte pline de-nteles
dar scoate ca sa aiba sens
scoate negatia din text!!
ma umplii de fiori adesea.
si trupul tau miroase a soc,
mi-aduci in viata mult noroc,
ochii-ti miros a flori de tei,
ador sa ma privesti cu ei...
si chipul tau parca-i de ceara...
cum doamne?cum sa nu te doara?
iar gura-ti are gust de mure
si parca-i gata oricand sa jure :
ca nu-i place al tau sarut,
ca nu te vrea atat de mult,
ca nu iubeste parul tau,
ca nu regreta-n urma ta
ca nu-i lipsesti cand tu dispari
si nu tresare cand apari...
vorbe cu gust sarat,
vorbe pline de pacat,
cuvinte pline de-nteles
dar scoate ca sa aiba sens
scoate negatia din text!!
marți, 11 mai 2010
vineri, 19 februarie 2010
alte ganduri
sunt beata de tacere azi
ma dor surdele zgomote din jur
sunt beata de tine azi
ma zguduie chipul tau dur
ma zgarie pe fata si pe trup
pornirile tale de lup.
ma arde in palma pixul
cu care arunc aceste randuri p o foaie
fara valoare,
arsa de timp, arsa de soare
visez k nimic nu ma mai doare
sunt muta azi...
ma dor surdele zgomote din jur
sunt beata de tine azi
ma zguduie chipul tau dur
ma zgarie pe fata si pe trup
pornirile tale de lup.
ma arde in palma pixul
cu care arunc aceste randuri p o foaie
fara valoare,
arsa de timp, arsa de soare
visez k nimic nu ma mai doare
sunt muta azi...
marți, 12 ianuarie 2010
regret de toamna...
azi parca toate palesc,
culori inchise pline de mister
sunt peste tot in jur
fac pasi marunti,
respir treptat,
plina de lene ma plimb spre nicaieri,
adun tacerea...
n-am intalnit azi nici o privire...
c lume trista...
timp incarcat de praf,
intuneric, ceata si fulgi d nea
azi plang si norii,
scuipa praf de creta...
arbori goi, infuriati...
s zbat in frig p marginea strazii
un strigat...urla toamna...
regretul meu d toamna...
culori inchise pline de mister
sunt peste tot in jur
fac pasi marunti,
respir treptat,
plina de lene ma plimb spre nicaieri,
adun tacerea...
n-am intalnit azi nici o privire...
c lume trista...
timp incarcat de praf,
intuneric, ceata si fulgi d nea
azi plang si norii,
scuipa praf de creta...
arbori goi, infuriati...
s zbat in frig p marginea strazii
un strigat...urla toamna...
regretul meu d toamna...
avem puterea....
avem puterea de afrange..
inimi nevinovate...
asa cum cerul are puterea de a ninge
peste mii de case impovarate,
de timp, de vremuri grele...
avem puterea de a distruge
suflete si calde priviri...
asa cum avem puterea de a strange
atat de multe amintiri...
asa cum vantul are putere si fuge..
asa si noi avem puteri
avem sange
dar n-avem totusi puterea de a plange...
inimi nevinovate...
asa cum cerul are puterea de a ninge
peste mii de case impovarate,
de timp, de vremuri grele...
avem puterea de a distruge
suflete si calde priviri...
asa cum avem puterea de a strange
atat de multe amintiri...
asa cum vantul are putere si fuge..
asa si noi avem puteri
avem sange
dar n-avem totusi puterea de a plange...
feelings
am atatea sentimente dar n-am unde sa le pun
unde sa tin oare toate comorile astea?
daca mi le fura cineva?
sa le pun langa cutia cu vise?
sau in punguta cu sperante?
sau mai potrivita ar fi caseta cu bijuterii
am vrut sa le arunc in mare,
sa le gaseasca oameni care au nevoie de ele
d iubire, de dor, de mandrie, ambitie, veselie, incredere...
eu nu le merit
nici macar nu le gasesc un loc...
azi mi a venit o idee
cred k am sa ti le dau tie
sa ai grija de ele
si sa mi le dai unul cate unul
cand am nevoie de ele...
vrei sa tii tu sentimentele mele?
unde sa tin oare toate comorile astea?
daca mi le fura cineva?
sa le pun langa cutia cu vise?
sau in punguta cu sperante?
sau mai potrivita ar fi caseta cu bijuterii
am vrut sa le arunc in mare,
sa le gaseasca oameni care au nevoie de ele
d iubire, de dor, de mandrie, ambitie, veselie, incredere...
eu nu le merit
nici macar nu le gasesc un loc...
azi mi a venit o idee
cred k am sa ti le dau tie
sa ai grija de ele
si sa mi le dai unul cate unul
cand am nevoie de ele...
vrei sa tii tu sentimentele mele?
vineri, 8 ianuarie 2010
dor...

mi-e dor de tot ce-am fost candva,
de ce-mi doream,
de ce iubeam,
de ce eram...
de rasul ala colorat
pe prapastia vietii demult uitat...
de primul tau sarut...
mi-e dor de soare, vant si apa,
de parcuri, de brazi si de culori,
de nuca din perete,
de aroma aia de cafea...
mi-e dor sa plang,
mi-e dor s-alerg desculta...
mi-e dor de frig,
de liniste, de valuri...
mi-e dor de viatza...
dor de moarte...
intrebari...
vineri, 1 ianuarie 2010
doamne...da-ne timp!
am zgariat stancile cu unghiile si dintzii
si am baut apa sarata...
si m-am aruncat la picioarele tale
implorandu-te doamne...
da-ne timp!
am calcat desculta pe scoicile taioase
si m am aruncat in genunchi la picioarele tale
te-am implorat innecandu-ma in suspine si sughitzuri
te=am implorat doamne,
da-ne timp!
si am baut apa sarata...
si m-am aruncat la picioarele tale
implorandu-te doamne...
da-ne timp!
am calcat desculta pe scoicile taioase
si m am aruncat in genunchi la picioarele tale
te-am implorat innecandu-ma in suspine si sughitzuri
te=am implorat doamne,
da-ne timp!
prima zi din an...
sfarsit de 1 ianuarie...
ma simt ciudat, asa cum nu m-am mai simtit de mult... am avut o seara minunata, trecerea dintre ani a fost tot ce mi am dorit si am avut langa mine cei mai dragi prieteni!
cu toate astea insa nu am cum sa nu simt un regret, sau poate nu regret... dorinta de a mai avea macar pentru o clipa ceea ce altadata insemna totul pentru mine.
exista o persoana in lumea asta care mi-a inteles cel mai bine sufletul de copil, micile alintaturi, dar si nevoile de om! om care iubeste din tot sufletul, om capabil sa dea tot intr-o secunda pentru ceea ce-i cere inima! a stiut sa ma aprecieze, sa ma iubeasca, sa ma tina in brate si sa mi arate k locul meu poate fi acolo, langa ei...
ei bine, aceasta persoana m-a facut sa plang azi, mi-a vorbit foarte frumos... dar la trecut...
mi-a oferit respect ... dar a folosit o exprimare rece, am simtit-o straina!...
recunosc k mi-e foarte dor de tot ce am trait acolo, de toti cei care mi-au fost aproape k familia mea, m-au ajutat intotdeauna... mi-au dat totul! tot fara sa ceara nimic!
mi-e dor de entuziasmul din casa aia, de armonie... de chipurile lor mereu vesele, mi-e dor...
sfarsit de 1 ianuarie...
ma simt ciudat, asa cum nu m-am mai simtit de mult... am avut o seara minunata, trecerea dintre ani a fost tot ce mi am dorit si am avut langa mine cei mai dragi prieteni!
cu toate astea insa nu am cum sa nu simt un regret, sau poate nu regret... dorinta de a mai avea macar pentru o clipa ceea ce altadata insemna totul pentru mine.
exista o persoana in lumea asta care mi-a inteles cel mai bine sufletul de copil, micile alintaturi, dar si nevoile de om! om care iubeste din tot sufletul, om capabil sa dea tot intr-o secunda pentru ceea ce-i cere inima! a stiut sa ma aprecieze, sa ma iubeasca, sa ma tina in brate si sa mi arate k locul meu poate fi acolo, langa ei...
ei bine, aceasta persoana m-a facut sa plang azi, mi-a vorbit foarte frumos... dar la trecut...
mi-a oferit respect ... dar a folosit o exprimare rece, am simtit-o straina!...
recunosc k mi-e foarte dor de tot ce am trait acolo, de toti cei care mi-au fost aproape k familia mea, m-au ajutat intotdeauna... mi-au dat totul! tot fara sa ceara nimic!
mi-e dor de entuziasmul din casa aia, de armonie... de chipurile lor mereu vesele, mi-e dor...
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)

